marți, 23 mai 2017

Recenzie: „Felinare stinse” - Cristina Oţel


Titlu: Felinare stinse

Autor: Cristina Oţel

Anul apariţiei: 2016

Categorie: Beletristică

Colecţie: Alfa

Numărul de pagini: 383

Editura: Quantum Publishers




Descriere

„Sorina este o adolescentă atipică.
Uneori uită.
Uneori își pierde cunoștința.
Uneori se sufocă.
Deși se implică în problemele infantile ale prietenilor ei și are o viață normală, Sorina trăiește din întrebări și dorința de a căpăta răspunsuri. Nu își descifrează identitatea, iar acest lucru o macină, iar halucinațiile care îi produc un rău atât phisic, cât și fizic, nu îi dau pace.
Adrian este caracterizat de o veselie incredibilă. Înconjurat de secrete și incertitudini, acesta face tot posibilul să îi redea bucuria. Dar afecțiunea lui îi dă de bănuit Sorinei și aceasta se trezește întrebând de ce un băiat pe care abia l-a cunoscut se comportă de parcă ar cunoaște-o de o viață?
Îi spune că o să rămână mereu lângă ea.
I-a mai promis cineva acest lucru. Dar cine?” 

Despre autoarea romanului



„Cine sunt eu?
O studentă care zâmbește de câte ori scrie, citește sau încropește o rețetă nouă.
Îmi place să scriu și să concretizez toate gândurile care umblă hai hui prin mintea mea, să citesc în nopțile de vară și să prepar rețete dulci, dar sănătoase.
Dacă nu-mi petrec timpul printre litere și ingredientele unei prăjituri, mă găsești lângă oamenii care mă fac fericită. Și lângă toți cățelușii mei.” - Cristina Oţel

Părerea mea

„Felinare stinse” a fost pentru mine ca un pansament aşezat pe o rană. Cu o acţiune complexă, romanul reuşeşte să îţi stârnească curiozitatea prin misterul personajelor, citind pagină după pagină până la sfârşit.

Sorina este o tânără adolescentă de doar 17 ani, având o vârstă potrivită distracţiei, însă ea are cu totul şi cu totul alte probleme. Este o adolescentă atipică, neînţeleasă de cei din jur, neînţeleasă nici de ea însăşi care are parte de o suferinţă constantă. Părinţii ei au o părere foarte proastă despre ea, de cele mai multe ori mama ei o ceartă pe motivul că nu o să reuşească în viaţă, că este "bună de nimic". Astfel, Sorina ajunge să se desconsidere, crezând că are numai defecte şi nu mai crede în oameni şi nici în ea.

Ceea ce nu îi dă pace este trecutul, trecut pe care nu şi-l mai aminteşte. Câteodată îi apar frânturi din trecut, dar nu reuşeşte să facă o legătură între ele. Ştie că pentru a completa puzzle-ul din viaţa ei, trebuie să găsească mai multe piese, ceea ce nu este deloc uşor, mai ales că nu ştie unde le poate găsi. 

De dragul persoanelor din jur, mai exact de dragul părinţilor, încearcă să le facă pe plac, să îi mulţumească. Sorina încearcă să fie bună la toate, pentru a-i convinge pe părinţii ei să petreacă mai mult timp cu ea. Însă, punctul de maximă intensitate apare atunci când părinţii ei acceptă o ofertă de lucru la un spital privat din Bucureşti, ea fiind nevoită să stea cu un străin, al cărui nume este Adrian. 

Încetul cu încetul cei doi se înţeleg din ce în ce mai bine, iar Sorina îşi arată adevărata mască doar în faţa lui. Însă, pe parcursul şederii lui, Sorina este convinsă că acesta va pleca mai devreme sau mai târziu de lângă ea, gândindu-se că este o povară pentru el să stea cu o adolescentă aflată într-o suferinţă acută.

Ceea ce o nelinişteşte cel mai mult pe Sorina este că toţi din jurul ei par să îi cunoască trecutul, numai ea nu îl cunoaşte. Iar când va afla, viaţa i se va schimba. Oare Sorina se va prăbuşi sau va reuşi să se ridice? Pentru a afla ce se va întâmpla în viaţa Sorinei, trebuie să citiţi cartea! 

„Felinare stinse” este o carte minunată care conţine tot ce îi trebuie pentru a fi considerată o carte bună. Am ras la multe dintre scene, am plâns, am fost enervată până peste cap de Adrian. Am apreciat-o pe Sorina, în schimb am avut o părere negativă despre părinţii săi; m-a enervat Adrian, dar mi-a şi plăcut de el, deopotrivă. Cartea aceasta a reuşit să îmi stârnească atâtea sentimente, încât ajungeam de la agonie la extaz în câteva secunde. Sinceră să fiu, acest roman merită mai multă atenţie decât primeşte. Vi-l recomand cu toată inima şi fiţi convinşi că nu veţi regreta dacă o să îl citiţi!


Citate preferate

„— Doar ține-mă de mână și nu-mi da drumul, că m-am săturat de întuneric.”

„Toate lacrimile mele… Ai spune că nu mai simt trădare din partea nimănui. Au curs de atâtea ori pe obrajii mei, din același motiv, încât aș fi crezut că s-au obișnuit cu situația. Ele, nu neapărat eu. Lacrimile mele au viață. Ele respiră și țipă în sufletul meu, ele vorbesc pe chipul meu și apoi se retrag. Dar se întorc mereu.”

„— Lectura a fost alături de mine mereu, la bine și la greu. Prietenul acela care nu te lasă niciodată.”

“În tot acest întuneric, tu ești felinarul meu aprins.”

RATING: 5/5


Sponsorizare



Cartea a fost oferită de Editura Quantum Publishers pentru recenzie. Cartea poate fi comandată de pe site-ul Editura Quantum Publishers.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.
Share:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu