duminică, 17 septembrie 2017

, , , , , , , , , ,

Recenzie: „Anomalii” - Sadie Turner & Colette Freedman



Titlu: Anomalii

Titlu original: Anomalies


Autori: Sadie Turner & Colette Freedman


Traducere: Laura Nureldin


Data apariției: Aprilie 2017


Categorie: Literatură străină / SF


Colecție: Cărțile Arven / Teen Fiction


Numărul de pagini: 312


Editura: Herg Benet



Descriere

„În viitor, nu mai există boală. Nu mai există război. Nu mai există nemulțumire. Toți cetățenii sunt membri supuși ai Guvernării Globale. Însă o singură vară este pe cale să schimbe totul. Keeva Tee tocmai a împlinit cincisprezece ani. Este pe punctul de a pleca în multașteptata excursie la Tabăra Monarch, pentru a primi imprimarea celui care i-a fost desemnat partener de viață. Dar în clipele fericite și lipsite de griji petrecute în Comunitatea Oceanică a auzit și zvonurile de temut despre “anomalii” – cetățeni care nu pot fi imprimați. Iar când Keeva ajunge la Tabăra Monarch, cel mai întunecat coșmar al ei devine realitate – este și ea o anomalie. Din acel moment, începe să se îndoiască de toate convingerile din trecut. Dacă libertatea și individualitatea au fost sacrificate de dragul siguranței? Găsind un avertisment scrijelit sub patul din tabără, Keeva începe să înțeleagă: revolta va fi pedepsită, dezacordul nu este o opțiune, iar răzvrătiții vor fi anihilați.”
„O carte vibrantă” (Russel Brand)

„O aventură amețitoare” (Max Beesley)


„O poveste cu un ritm alert și captivant care confirmă că trebuie să luptăm pentru ceea ce ne face pe fiecare dintre noi speciali și unici.” (Randy Jackson)


Despre autoare

Sadie Turner


Este un producător de film și scriitor care locuiește în Los Angeles, dar provine din Brighton, Anglia, și care lucrează cu mai mulți antreprenori de la Hollywood. Are mai multe proiecte în derulare și predă yoga.

Colette Freedman




Este un dramaturg, scenarist, regizor și romancier ale cărei lucrări au fost produse și publicate la nivel mondial care a fost recent introdusă pe lista „50 de oameni de urmărit” a celor de la Dramatist Guild. În colaborare cu autorul de best-seller-uri New York Times Michael Scott, a scris thriller-ul The Thirteen Hallows. Romanul ei extrem de apreciat de critici The Affair a fost publicat în februarie 2013, iar continuarea The Consequences a apărut în februarie 2014. Dramatizarea cărții a primit laude în turneul din Italia al piesei, care a fost jucată acolo din februarie până în mai 2013.


Este autoarea a peste douăzeci și cinci de piese puse în scenă, inclusiv Sister Cities, un mare succes la Edimburgh Fringe, cotat cu cinci stele. Piesa a fost jucată în Statele Unite și în lume, inclusiv la Paris (sub titlul Une Ville, Une Soeur) și Roma (sub titlul Le Quattre Sorelle). A scris și scenariul aflat acum în preproducție, care are în distribuție actrițe și actori ca Jacki Weaver, Alfred Molina, Tom Everett Scott, Stana Katic și Troian Bellisario. Musicalul aceleiași autoare, Serial Killer Barbie, a avut premiera la Centrul de Artă NoHo din Los Angeles în noiembrie 2014 și a debutat în Noua Zeelandă în septembrie 2015.


Colette a fost solicitată să scrie mai multe scenarii, inclusiv o adaptare a best seller-ului The Last Girls, o adaptare modernă a celebrului Unchiul Vanea, și thriller-ul Casa Matusita, cu Malcom McDowell în rolul principal. Alături de romanciera Jackie Collins, este co-autoarea piesei Jackie Collins’ Hollywood Lies, care începe turneul regional în 2017.

Ca regizoare, Colette a câștigat peste șaizeci de premii pentru activitatea în domeniul publicității, inclusiv International Summit Award, premiul Telly și Communicator Award. A ocupat primul loc la secțiunea Scriere Creativă în cadrul Conferinței Scriitorilor de la Santa Barbara. Este co-producător al primului ei film, Quality Problems, din a cărui distribuție fac parte Jack McGee, Jenica Bergere, Brooke Purdy și Doug Purdy.


Părerea mea



Am terminat de citit această carte cam prin august, însă fiind vară cheful de a scrie recenzii a pierit considerabil și am ales să citesc mai mult, să mă relaxez. Dar cum vara s-a încheiat, m-am reapucat de treabă, că doar de, gata cu vacanța!

Mai ştiţi acele vremuri în care eu spuneam clar şi răspicat că nu citesc genul SF? Ei bine, parcă acele vremuri sunt de mult timp apuse. De când am citit cărţile unei autoare contemporane mi-am dat seama că a meritat să îi acord o şansă acestui gen literar. Da, da, este vorba despre Sandra Coroian. 

Anomalii nu este o simplă carte ce se axează pe un singur gen, chiar nu, cele două autoare au reuşit să împletească SF-ul cu genurile YA (Young Adult) şi Fantasy şi au ajuns la scrierea unei cărţi incredibile care te lasă cu sufletul la gură de la început până la sfârşit.

Încă de când am început s-o citesc, am fost atrasă cu totul chiar de la dedicația făcută de cele două autoare; o dedicație ce mi-a dat de înțeles că romanul are la bază povestea unei persoane puternice care face numai ceea ce simte.



„Această carte le este dedicată tuturor celor care simt altfel. Care ştiu că ceva nu e aşa cum ar trebui. Îi este dedicată oricărui om care refuză să se conformeze şi simte nevoia să strige asta. Să urle. Să zguduie lucrurile. Să le răsucească. Să le îndoaie şi să schimbe perspectiva. Este pentru aceia dintre voi care aleargă atunci când alţii merg la pas şi care plonjează când alţii plutesc. Pentru cei care au curajul de a fi ei înşişi, orice s-ar întâmpla. Această carte le este dedicată celor excepţionali.” 

De cum am citit primele pagini, am observat că Anomalii se aseamănă din unele puncte de vedere şi cu seria Divergent. Ambele se referă la supunerea cetăţenilor prin intermediul unui cod anume. De asemenea, şi în Anomalii cetăţenii fac parte din mai multe comunităţi, şase la număr: oceanică, academică, de muncă, agricolă, ecosistem şi energie regenerabilă.


„Sobek Vesely susţine că motivul pentru care ne-a alocat câte un cod vestimentar cromatic e să ne ajute să înţelegem că o comunitate este mai mare decât individul - că suntem cu toţii uniţi de faptul că muncim pentru un scop comun.” 

Keeva Tee este o adolescentă de numai 15 ani ce trăieşte într-o lume în care nu există războaie, boli şi totul se află în pace şi armonie; într-o lume în care toţi oamenii îşi ştiu rostul şi se simt mulţumiţi. În urma unui mare război la care mii de cetăţeni au murit, Sobek Vesely a preluat controlul asupra lumii. El este cel care a creat Guvernanţa Globală şi, prin intermediul Terţiarului implantat fiecărui nou născut, a reuşit să menţină liniştea şi să ţină sub control întreaga populaţie. 

De la numai 5 ani, fiecărui om îi este programată întreaga viaţă. La vârsta aceasta copiii sunt nevoiţi să meargă în Tabăra Monarch pentru a-şi cunoaşte partenerii desemnaţi de către sistem. Iar la 15 ani, toţi adolescenţii merg pentru a doua oară în această tabără ca să fie imprimaţi cu partenerii desemnaţi cu mulţi ani în urmă. 

Keeva este nerăbdătoare să ajungă din nou în tabăra, să îşi revadă partenerul ei cu ochi albaştri şi să se bucure de clipele petrecute acolo. Ajunsă, însă, la locul unde se ţine tabăra, are parte de o surpriză mai puţin plăcută. Ea este o Anomalie alături de alţi 6 adolescenţi ce trec prin aceeaşi aşteptare cruntă; aceea de a fi supuşi unor teste infernale pentru a încerca să fie reimprimaţi, căci partenerii lor desemnaţi în prima tabără au murit. De când descoperă că este o Anomalie, Keeva află adevăruri pe care niciodată nu şi le-ar fi putut închipui şi descoperă că viaţa pe care le-a oferit-o Sobek nu este atât de roz, ci dimpotrivă, oamenii devin nişte marionete pentru conducătorul Guvernanţei Globale.


„Suntem meniţi să simţim, să gândim, să avem opinii şi dezacorduri. Cum poate exista un progres dacă scopul tuturor este acela de a servi aceeaşi filosofie? Cred... cred că Sobek Vesely şi Guvernanţa Globală sunt periculoşi.” 


„Prietenele mele au devenit umbre ale celor care erau cândva, şi asta pentru că nu mai cred în ele însele.” 

Anomaliile sunt avertizate de către o altă persoană (o altă Anomalie) ce a locuit pe parcursul taberei în aceeaşi cameră, scrijelind la marginea patului următoarea frază. 


„CONFORMEAZĂ-TE SAU MORI!” 

Tot ce pot să vă zic eu este că tânăra Keeva află de existenţa unei comunităţi care se împotriveşte ordinelor lui Sobek, pregătind chiar o mare revoltă. Dacă se va alătura şi Keeva, puteţi să aflaţi doar citind, eu chiar nu îmi doresc să vă dau spoilere, ci doar să vă arăt că această carte merită, cu siguranţă, să fie citită! 

Povestea este scrisă din două perspective: din perspectiva tinerei Keeva şi a fiului conducătorului lumii. Dacă vă aşteptaţi ca fiul lui Sobek - Calix - să fie mândru că tatăl lui deţine o funcţie atât de mare pentru toţi oamenii, vă spun de la bun început că vă înşelaţi. Calix ajunge să îşi dea seama cât de mult rău le face tatăl lui oamenilor şi îşi promite în sinea lui să încerce să schimbe ceva. Însă, de la a spune până la a face este cale lungă. Totuşi, rămâne de văzut dacă Sobek poate fi învins sau nu. Fiind torturat de către propriul tată pentru a-l educa, Calix nutreşte sentimente de ură faţă de tatăl său şi se gândeşte să se răzbune pentru tot răul făcut de cel care l-a crescut. 


„— Te voi ucide!” 

„Anomalii” are un stil alert şi interesant, este o lectură plăcută ce te face să ieşi din crunta realitate şi să intrii pe tărâmuri ascunse. Nu are nici prea multă descriere cât să te plictisească, dar nici cât să fie de neajuns; eu aş zice că are tot ce îi trebuie ca să menţină suspansul şi misterul de a afla ce se petrece în continuare. 


„Dar totul este orice, numai normal nu.”
Citate preferate

„— Singurul lucru de care trebuie să ne fie frică e frica însăşi.” 

„Ca să-ţi aminteşti mereu că în cel mai adânc întuneric poate răsări cea mai frumoasă lumină.” 

„Uneori, abia atunci când orbeşti poţi vedea cu adevărat.” 

„Ceva li se întâmplă oamenilor atunci când ajung la capătul puterilor. Când pare că totul e pierdut. Când realizezi că nimeni n-o să te salveze şi că tot ce poţi face e să te salvezi singur.”

RATING: 5/5


O distopie captivantă pe care clar trebuie să o citiţi. 
Vă promit că nu veţi regreta!

Sponsorizare


Cartea a fost oferită de Editura Herg Benet pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult! 
Cartea poate fi achiziţionată de aici
Pentru a fi la curent cu noutăţile lor, vă invit să îi urmăriţi pe pagina de Facebook şi pe contul de Instagram!

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

miercuri, 30 august 2017

, , , , , ,

Recenzie: „Salvând-o pe Francesca” - Melina Marchetta

Titlu: Salvând-o pe Francesca

Titlu original: Saving Francesca

Autor: Melina Marchetta

Traducere: Cristian Ionescu

Data apariției: Aprilie 2017

Gen:  Adolescenți, peer pressure, viața socială

Categorie: Literatură Universală

Colecție: Young Adult

Numărul de pagini: 248

Editura: Storia Books


Descriere

„Francesca învață la St. Sebastian, o școală de băieți care se pretinde mixtă doar pentru că fetele au toaleta separată de cea a băieților. Singurele prietene ale acestei fete sunt o ultra-feministă, o tipă despre care umblă vorba că ar fi „ușoară” și o acordeonistă cam bătută în cap. Nici băieții nu sunt mai prejos, începând cu Thomas, care încearcă să se specializezez în râgâitul pe muzică, și continuând cu Will, un idiot veșnic încruntat și îngâmfat, la care Francesca se gândește mai tot timpul.

Apoi mai este și mama Francescăi, care mereu are impresia că știe ce este mai bine pentru fata ei, până când intră subit într-o depresie acută, lăsând-o pe Francesca singură, deznădăjduită și fără cea mai mică idee despre cine este cu adevărat.

Deopotrivă amuzantă, emoționantă și imposibil de lăsat din mână, „Salvând-o pe Francesca” este povestea unei fete care trebuie să-și găsească puterea pentru a-și salva familia, viața socială și, cel mai greu, pe sine.”
„Cititorii vor fi încântaţi de complexitatea relaţiilor din această poveste, de dragostea sinceră dintre personaje şi de hotărârea finală a Francescăi de a se salva singură.” - Publishers Weekly 

„Marchetta jonglează cu personajele sale cu multă dexteritate, insuflându-le un caracter puternic atât tinerilor, cât şi adulţilor. Francesca are un arsenal complicat, dar credibil de emoţii şi probleme, care îi va face pe cititori să citească pe nerăsuflate, până la ultimul rând.” - Kirkus Review 


Despre autoare


Melina Marchetta s-a născut pe 25 martie 1965, în Australia. Este profesoară şi a devenit cunoscută după ce a scris romanele Looking for Alibrandi, Salvând-o pe Francesca şi On the Jellicoe Road. 
Consiliul australian al cărţilor pentru copii i-a decernat de două ori Premiul „Cartea anului”, în 1993 şi 2004. 
Pentru On the Jellicoe Road a primit premiul L. Printz din partea Asociaţiei Librarilor Americani pentru cea mai bună carte destinatăadulţilor tineri. 
Looking for Alibrandi a fost ecranizat în 2000, iar scenariul, scris tot de Melina, a câştigat un premiu al Institutului Australian de Film, Premiul pentru literatură al prim-ministrului din New South Wales şi Premiul Asociaţiei criticilor de film din Australia.


Părerea mea

Dacă la început eram sceptică în privinţa cărţii şi nu mă atrăgea în mod deosebit, pe parcurs a devenit o lectură plăcută din care orice adolescent sau tânăr adult poate învăţa ceva. Văzând coperta relativ simplă, comparând-o cu celelalte coperţi de la editura Storia Books, nu mă aşteptam să aibă o poveste de viaţă atât de reală şi, totuşi, atât de fascinantă prin modul destul de banal al autoarei de a scrie. Melina nu foloseşte cuvinte pompoase pe care poate nu le-am înţelege, ci dimpotrivă, limbajul utilizat de ea este acela cotidian; ceea ce face ca lectura să fie uşoară şi relaxantă. 

Mi-au plăcut mult personajele şi ce mi s-a părut interesant a fost relaţia dintre ele. Personajele sunt simple, însă au emoţii complexe şi greu de descifrat de cele mai multe ori. Ca şi în viaţa de zi cu zi, de altfel. 

Salvând-o pe Francesca nu este genul acela de carte în care personajul principal face parte din categoria celor populari, frumoşi, fiţoşi, de bani gata sau mai ştiu eu cum. Ştiţi cărţile acelea în care fetele sunt superbe, admirate şi adorate de băieţii liceului? Ei bine, cartea asta se axează pe viaţa din realitate, nu pe poveşti în care totul este roz. Altfel spus, Francesca învaţă la o şcoală normală care este izbitor de asemănătoare cu şcolile din România.

„Comunitatea ideală? Oriunde, numai aici nu.”
Francesca Spinelli este o adolescentă atipică de 16 ani ce îşi doreşte să se piardă în mulţime, dacă ar putea şi-ar crea chiar o mantie ce i-ar aduce invizibilitatea. Însă, pe cât de mult îşi doreşte să nu fie băgată în seamă, pe atât de mult reuşeşte să ajungă în centrul atenţiei. Frankie - cum îi spun părinţii ei - este genul acela de fată retrasă, timidă, care nu îşi spune niciodată punctul de vedere de teamă că ar putea greşi. Ajunsă în clasa a XI-a la Liceul Sf. Sebastian, totul se schimbă. La vechiul liceu ea făcea parte din gaşca celor populari şi o bună perioadă de timp tânjeşte după clipele petrecute la Liceul Stella. 

La Sf. Sebastian fetele se vor confrunta cu băieţii pentru a-şi primi drepturile, având în vedere că este primul an în care şcoala a devenit una mixtă, nu doar pentru băieţi. Oare vor reuşi cele 30 de fete din întreaga şcoală să-şi redobândească drepturile împotriva celor 750 de băieţi? Rămâne de văzut...

 „Mă tem să mă uit în oglindă, pentru că, poate, n-o să văd nimic.”  
Ce poate fi mai 'frumos' decât să mergi la un liceu nou la care tu nu ai fi vrut, vechile tale prietene să meargă la un altul şi să fii nevoită să suporţi figurile băieţilor, deloc puţini la număr? Ah, vă spun eu ce, să nu mai aveţi susţinere din partea persoanei ce v-a ghidat în permanentă şi a făcut 
toate alegerile pe care trebuia să le faceţi voi. Stâlpul de care se sprijinea Francesca era chiar mama ei - Mia, o persoană plină de viaţă, mereu cu zâmbetul pe buze -, asta până când aceasta cade într-o depresie acută, iar Frankie va trebui să înveţe să se salveze singură. 


„Doar întrebaţi-mă cum mă simt. Întrebaţi-mă şi poate o să va spun. Însă nimeni nu o face.” 
Va reuşi să îşi fie propria ancoră? Va reuşi să se regăsească? Şi, cel mai important, va putea oare să îi ţină pe toţi cei la care ţine lângă ea? Oare se va vindeca mama ei? Eu nu vă spun nimic altceva în afară de faptul că răspunsurile se află numai în carte.


„Mi-e dor de Mia. Vreau s-o aud zicându-mi: Frankie, eşti prostuţă, eşti leneşă, eşti talentată, eşti pasională, eşti reţinută, eşti luminoasă, eşti îndărătnică. Vreau să fiu un adjectiv din nou. Dar nu, acum sunt un substantiv. Un nimic. Un nimeni. Un ni-meni!”
 Salvând-o pe Francesca este o carte ce ar trebui citită de toţi adolescenţii, pentru că fiecare dintre noi are momente când şi-ar dori să fie invizibil sau când pur şi simplu nu se integrează într-un loc. Sunt convinsă că multe persoane s-ar identifica cu Francesca din carte. Este un roman ce ne învaţă că trebuie să reuşim să ne ajutăm singuri şi, bineînţeles, să îi ajutăm şi pe cei dragi în clipele grele, să îi ajutăm să depăşească acea etapă dificilă a vieţii. Pentru că depresia unei fiinţe apropiate îi marchează pe toţi din jur, însă dragostea poate fi un remediu pentru orice suflet însângerat. 


„Nu-mi vine să cred că am zis-o cu voce tare. Adevărul nu te eliberează, să știți. Te face să te simți încurcată și stânjenită și lipsită de apărare și cu fața în flăcări și îngrozită și amuțită și vulnerabilă. Dar eliberată? Nu mă simt eliberată deloc. Mă simt ca naiba.”

Citate preferate

„Cred că suntem făcuți din multe bucățele diferite și de fiecare dată când pleacă cineva, rămâi cu mai puțin din tine.

„Te compar cu toate lucrurile care-mi plac cel mai mult şi pe care nu le pot avea când mi le doresc.”

RATING: 4/5


Sponsorizare


Cartea a fost oferită de Editura Storia Books pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.


Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

luni, 24 iulie 2017

, , , , , , ,

Recenzie: „Aviatoarea” - Sandra Coroian



Titlu: Aviatoarea

Autor: Sandra Coroian

Data apariției: Mai 2017

Categorie: Aventură

Colecție: Sci Fi

Numărul de pagini: 144

Editura: Quantum Publishers


Descriere

„Aviatoarea Süre Vanay pornește în cea mai importantă misiune a vieții sale, care o poate propulsa spre un nivel mai înalt în rândul aviatorilor din Naram. Misiunea stranie pe care o primește, de a livra un mesaj la o adresă neștiută de nimeni, aflată la baza muntelui Histo, o trimite pe Süre într-o călătorie de neuitat.
Curiozitatea și curajul o împing spre limitele dintre spațiu și timp, făcând-o să se piardă chiar înainte de a ajunge la destinație. Locurile pe care le vede, oamenii pe care îi întâlnește și speranța nebună de a-și revedea fratele dispărut, o poartă într-o lume cu totul nouă și misterioasă.
Începe o aventură de neuitat alături de Süre Vanay, aviatoarea neînfricată și decoperă o lume plină de emoție, în care războiul stă să înceapă la fiecare pas, în care dragostea pare imposibilă și timpul devine relativ.”



„Sandra Coroian a depăşit limitele impuse de genul SF şi l-a redefinit, transformându-l într-o lectură extrem de atrăgătoare şi pentru aceia care, până acum, nu se apropiau de astfel de cărţi. Poveştile ei au o magie căreia nu ai cum să îi rezişti.” - Theo Anghel 




Părerea mea

Aţi văzut cât de frumoasă este coperta cărţii? Eu una o ador şi, sinceră să fiu, coperta a fost principalul motiv pentru care mi-am dorit să citesc această carte. Primul lucru pe care îl vezi la o carte este coperta ei; dacă te atrage, citeşti şi descrierea ca să aflii mai multe despre acea carte. Ţin foarte mult la acest aspect, iar dacă nu îmi place coperta rar îi acord o şansă. Bineînţeles că Aviatoarea mi-a făcut cu ochiul din prima clipă şi parcă îmi şoptea: „Hai citeşte-mă!” Şi asta am şi făcut, de altfel. 

Ştiţi vorba aceea că esenţele tari se ţin în sticluţe mici? Ei bine, mi-am dat seama că este adevărată. Deşi Aviatoarea are foarte puţine pagini (mi-aş fi dorit să aibă mai multe), conţinutul ei este de-a dreptul minunat şi merită citită de oricine; atât de iubitorii de SF, cât şi de cei pasionaţi de alte genuri literare, căci Aviatoarea are toate elementele necesare pentru a crea o poveste interesantă, plină de suspans şi de acţiune. 

Povestea debutează cu Süre, Sergei - fratele său - şi bunicul Gamah, care locuiesc într-o casă micuţă, destul de modestă. În fiecare seară, înainte de culcare, bunicul le istoriseşte despre un război de mult timp apus. Pe când Sergei le consideră prostii şi nu crede în povestirile bunicului, fata este foarte atentă la fiecare poveste pe care o spune bătrânelul. 
Dar o întâmplare sfâşietoare le schimbă viaţa celor doi fraţi, fiind nevoiţi să se maturizeze la o vârstă fragedă şi să lupte pentru un trai cât de cât decent. Relaţia strânsă dintre cei doi o ajută pe Süre să treacă mai departe şi să înceapă să muncească pentru a-şi împlini visul. Datorită lui Sergei şi a bătrânului avion roşiatic ajunge să intre în lumea aviaţiei, o lume ce o defineşte şi în care se simte împlinită. 



Sergei a reuşit să se integreze şi să se facă plăcut de colegii săi de aviaţie, însă Süre este privită cu scepticism. Cei doi devin Mesageri, iar Sergei dispare într-o misiune care trebuia să fie uşoară. 


„Acum, face parte din ceruri. Zboară printre stele şi vorbeşte cu luna şi soarele.” 

Süre suferă după dispariţia fratelui mai mare şi speră să îl revadă, să îl îmbrăţişeze şi să îi spună cât de mult îl iubeşte, însă nu se ştie dacă Sergei se va mai întoarce. În timp ce speranţa lui Süre se micşorează pe zi ce trece, aceasta îşi îndreaptă atenţia spre a se face renumită ca aviatoare. 

Aventura sa începe în momentul în care trebuie să livreze o scrisoare la o adresă foarte ciudată. Odată ajunsă în apropierea muntelui Histo, nimic nu mai este ceea ce părea. Totul se schimbă. Ajunge în locuri stranii şi cunoaşte oameni diferiţi de cei din Naramul pe care ea îl cunoştea. Descoperă un alt Naram, un loc care nu-i mai părea cunoscut din cauza războiului ce luase amploare. Süre se pierde în două lumi paralele în care timpul este ceva relativ, neştiind ce se întâmplă cu adevărat.

„— Prefer să mor în înaltul cerului, ca o pasăre, decât să-mi aştept moartea să pice din cer.” 

Până să îşi dea ea seama de riscul la care se supune mergând în zona ce este în plin război, este salvată de un tânăr misterios cu un nume şi mai misterios, Balakian.

„…dar tu… tu ce eşti? Un fulg firav de nea. Dacă aş sufla mai tare spre tine, ai zbura lejer fără ajutorul vreunui avion.”

Tânărul bărbat îi oferă protecţie pe parcursul romanului, sprijin şi, nu în ultimul rând, afecţiunea de care are nevoie tânăra aviatoare; Balakian încearcă cu orice preţ să aibă grijă de tânăra fată.


Când nu mai ai pe nimeni, spiritul tău se leagă cu totul de prima persoană care îți arată un pic de afecțiune. Fără să îți dai seama, devine ancora ta când totul în jur dispare.

Dacă vor reuşi cei doi să oprească războiul şi să readucă pace în lume, veţi afla pe măsură ce citiţi romanul. Va izbuti Süre să îşi îndeplinească misiunea şi se va întoarce acasă fără a mai pierde din persoanele dragi? Eu doar atât vă spun, citiţi cu atenţie cartea, căci fiecare detaliu este important; detaliile acestea vă vor ajuta să înţelegeţi mai bine întreaga poveste!


„Inima mea, în loc să bată mai repede, începu să se calmeze. Atunci, am știut că universul nu ne permite să fim singuri, că păstrează mereu o fărâmă din noi și o plasează exact acolo unde este nevoie. Nu mai eram singură…
Niciodată nu am fost.”
Aviatoarea este un roman drag mie ce a reuşit să îmi transmită toate sentimentele posibile şi imposibile. Acum sunt în agonie, iar în clipa următoare ajung în extaz (şi invers).



Citate preferate

„— Ţine minte un lucru, nu maşinăria te duce, ci sufletul, spiritul tău e cel care îţi alimentează avionul.”

Te pot iubi de 72 de ori pe minut 
atunci când totul este calm. 
Am nevoie de doar 460 de rotații 
ca să te pot purta spre cer.



Cred că Dumnezeu își ia, din când în când, mâna de pe noi și ne lasă să ne consumăm pentru a putea renaște încă o dată, și încă o dată, până când ne învățăm lecția și alegem binele în locul răului.

„Te-am iubit, te iubesc şi te voi iubi până când cerurile se vor împreuna cu pământul şi timpul va înceta să mai existe.” 

RATING: 5/5


Un roman incredibil pe care vi-l recomand!

Sponsorizare

Cartea a fost oferită de Editura Quantum Publishers pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.


Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare! 
Share:
Read More

luni, 17 iulie 2017

, , , , ,

Recenzie: „Rochia aurie” - Theo Anghel


Titlu: Rochia aurie

Autor: Theo Anghel

Anul apariției: 2016

Categorie: Literatura Română

Colecție: Romance

Numărul de pagini: 248

Editura: Quantum Publishers


Descriere

„Ana Simion este fiica unor imigranți români pe tărâmul tuturor posibilităților. În urma unei întâlniri pe nevăzute, aranjată de o prietenă, cunoaște un bărbat pe care îl antipatizează, fără drept de apel, încă din primele minute. Dorind să pună capăt serii dezastruoase, îl refuză categoric. Însă individul face parte din tagma celor ce nu acceptă un NU din partea sexului slab. Rănit în orgoliu, își iese din fire, și o atacă pe Ana în toaleta localului. Țipetele ei atrag atenția unui necunoscut care o salvează în ultimul moment.
Mason Hart face parte dintr-o familie bună, însă puțin cam ciudată. Atrasă în mijlocul acestui grup pestriț de sentimentele pe care începe să le aibă față de Mason, viața banală a Anei este dată peste cap.”


Despre autoarea romanului


„Scriu din copilărie când, cucerită de stilul lui Dumas, inventam și eu muschetarii mei bucureșteni, însă niciodată nu mi-a trecut prin cap c-o să ajung să public. S-a întâmplat, și e fabulos!” - Theo Anghel

Părerea mea

Mi-a plăcut atât de mult cartea, încât a reușit să mă scoată dintr-un imens reading slump. Și ar fi fost bine dacă aș fi exagerat, dar timp de o săptămână și jumătate nu am putut să mai citesc nicio carte. Și pentru mine e mai îngrozitor decât pare!

Am mai spus-o și o repet, ador cărțile de dragoste! Pur și simplu îmi dau o stare de bine și mă fac să uit de mine, ceea ce nu toate cărțile reușesc. 

La început povestea dintre Ana şi Mason pare destul de banală. Mason o salvează pe tânăra fată din ghearele atacatorului ei, apărând la momentul potrivit, iar cu timpul se îndrăgosteşte iremediabil de el, de gesturile tandre pe care fermecătorul bărbat i le face. Mason îi acordă atenţie şi afecţiune, de care are mai mult ca oricând nevoie. O invită la Operă, îi oferă chiar o frumoasă rochie aurie şi un colier cu numele fetei pentru a le purta la eveniment. Fericirea pe care începe să o simtă alături de Mason nu durează prea mult, căci acesta dispare din viaţa Anei o bună perioadă de vreme, timp în care gândurile rele o copleşesc pe Ana şi nu îi dau pace. 

„Un gând sfâşietor i se strecură pe nesimţite în suflet: acela că nu fusese decât un capriciu trecător, o distracţie de moment a unui băiat de bani gata, un răsfăţat al soartei obişnuit să i se satisfacă orice capriciu, chiar şi acela de a juca pe degete inima unei fete.”
În tot acest timp este nevoită să îşi reia viaţa plictisitoare pe care a dus-o înainte de a-l cunoaşte pe Mason. Într-o zi, însă, la complexul sportiv la care lucrează ca instructoare de fitness, vine vestea că altcineva va fi patronul complexului. Întâmplător sau nu, cel ce devine şeful Anei este chiar Mason Hart, tânărul american cu ochi verzui de care a fost atrasă la prima vedere. 

În aceeaşi zi, Mason surprinde o conversaţie profundă dintre Ana şi Greg - un angajat al aceluiaşi complex -, crezând că cei doi sunt împreună. Simte că pământul îi pică de sub picioare la gândul că şi-a dat seama prea târziu că începe să nutrească sentimente pentru Ana şi acum e prea târziu. Până la urmă Ana şi Mason lămuresc această neînţelegere, deoarece Greg doar îi cerea ajutorul tinerei fete pentru a o cuceri pe prietena ei, Irene. 

Ea, o tânără instructoare de fitness aflată pe meleaguri stăine, cu o viaţă simplă şi modestă, însă cu o inimă pură. 
El, un bărbat tânăr, atrăgător, bogat, dar cu o inimă zdruncinată. 
Ambii au ceva în comun şi acel ceva reprezintă o etapă din copilăria lor. Ambii au nevoie să simtă din nou iubire şi o găsesc în braţele celuilalt. 

Însă totul se schimbă când fratele lui Mason revine în viaţa acestuia cu pretextul că mama lor l-a chemat şi i-o dă peste cap. Între Mason şi George există o ură născută cu mulţi ani în urmă, dar motivul îl aflăm mai târziu. 

Trecut. Ură. Competiţie. Răzbunare. Sunt cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie relaţia dintre cei doi fraţi. 

Văzând cât de mult o iubeşte Mason pe Ana, George îşi propune să o cucerească pe cea care i-a furat inima fratelui său, bineînţeles pentru a-l face din nou să sufere. George are ocazia perfectă de a-l răni pe fratele lui la un bal mascat când îmbracă costumul pe care ar fi trebuit să îl poarte Mason. Astfel, crezând că cel în costumul lui Zorro este însuşi Mason, Ana este indusă în eroare şi îl sărută pe George.

„— Să vă spun eu ce! interveni Mason cu un ton pe care l-ar fi vrut amuzat, dar cei care îl cunoşteau bine ştiau că nu este decât o mască. Pentru că a aflat că eu doream acel costum... şi îl ştiţi pe George, mereu vrea ce vreau şi eu!” 
Ceea ce m-a bucurat a fost că Ana şi Mason au reuşit să discute deschis şi să lămurească şi această problemă. Ba chiar mai mult, au avut ocazia de a-şi mărturisi sentimentele şi de a forma oficial un cuplu. 

„— Mă iubeşti mai puţin când mă port ca un nătărău? întrebă. Atunci am nevoie să mă iubeşti mai mult!”

Noi intrigi încearcă să le pună în pericol relaţia, trecutul revenind în viaţa lui Mason, iar Ana nu ştie dacă mai poate accepta asemenea secrete. 

Dacă vreţi să aflaţi ce s-a întâmplat între cei doi îndrăgostiţi, dar şi pentru a afla motivul pentru care cei doi fraţi au devenit duşmani, trebuie să citiţi cartea! Eu vă spun doar atât, un cuplu se dezbină, iar altul are un final fericit. Nici dacă aş vrea nu v-aş putea spune mai multe, fiindcă merită să citiţi chiar voi romanul! 


Rochia aurie este o carte despre iubirea sinceră dintre două persoane, cu toate că statutul social este unul diferit. Rochia aurie ne de monstrează că nu doar poziţia în societate contează, ci şi interiorul unei persoane!

Citate preferate


„— Frumuseţea se află în ochii celui ce priveşte!” 

„Îl iubea atât de mult, încât se simţea pierdută, ca şi când nu şi-ar mai fi aparţinut.”

RATING: 5/5


Sponsorizare


Cartea a fost oferită de Editura Quantum Publishers pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More