vineri, 6 aprilie 2018

, , , , , , ,

Recenzie: „Delirium” (Delirium, #1) - Lauren Oliver


Titlu: Delirium

Autor: Lauren Oliver

Traducere: Iris Manuela Gîtlan-Anghel

Data apariției: 19 Mai 2014

Categorie: Distopie, Romance

Colecție: Young Adult

Numărul de pagini: 432

Editura: Nemira

Descriere

„Se spune că leacul iubirii mă va face fericită pe veci.
Și întotdeauna am crezut asta.
Până acum.
Acum totul s-a schimbat.
Acum aș prefera să mă infectez cu iubire fie și numai o fractiune de secundă decât să trăiesc o sută de ani în minciună.”


Despre autoare


Lauren Oliver este autoarea unui bestseller New York Times intitulat Before I Fall, care a câștigat și Premiul Publishers Weekly Best Book of the Year. Delirium, al doilea volum pe care l-a semnat, este prima carte dintr-o trilogie și se află, și ea, pe lista de bestselleruri New York Times. Lauren Oliver a studiat literatura și filosofia la University of Chicago. În prezent este scriitoare profesionistă și locuiește la New York.

rerea mea

La sugestia unei prietene, m-am decis să îi acord o șansă acestei trilogii. Sinopsisul primului volum m-a făcut să îmi doresc să încerc această distopie. Acum, după ce tocmai am terminat primul volum, vă mărturisesc că am nevoie disperată de următoarele cărți.

Când am pășit pe tărâmul acestei distopii, nu credeam că va ajunge să îmi placă atât de mult, să mă simt în sincron cu personajele, ale căror trăiri se schimbă de la o stare la alta în momentele culminante. Cu puține așteptări încă din primele capitole, am sperat că acțiunea va deveni mai tensionată și palpitantă. Și chiar așa a fost! Aș fi regretat amarnic dacă aș fi dat cu piciorul la o astfel de trilogie, numai din cauza începutului.

Adevărul este că multă lume abandonează cărțile care, la prima vedere, par a fi plictisitoare, ele fiind de fapt captivante la un moment dat, dacă le dai o șansă. Așa am simțit și eu față de „Delirium”. Mă tot întrebam de ce să mai trag de mine ca să o citesc, când pot citi ceva ce mă atrage de la început până la sfârșit. Și totuși, treptat observam că începe adevărata acțiune și de atunci nu am mai putut lăsa cartea din mâini până nu am terminat-o.

Ceea ce îmi place la mine este faptul că nu mă dau bătută; urăsc să abandonez o carte, cu atât mai mult dacă mă atrage povestea din spatele sinopsisului. Recunosc, un sfert din carte l-am citit în cam 2-3 zile, iar restul în câteva ore. Ca să vă dați și voi seama că părerea mea de la început s-a schimbat complet.

Pe parcursul primelor 100 de pagini am avut câteva tentative de a abandona cartea și de a trece la alta, însă mă bucur că nu am făcut-o. La început povestea mi se părea destul de plictisitoare și simțeam că îmi pierd timpul degeaba, așteptând să se întâmple ceva care să mă facă să dau pagină după pagină. Am citit 50 de pagini, apoi 100 și nu consideram a fi ceva interesant. Asta până am făcut eu cunoștiință cu miezul acțiunii, ajungând să o îndrăgesc pe protagonistă și să fiu pe aceeași lungime de undă cu ea. După primele 100 de pagini, aproximativ, ajunsesem să am disperată nevoie de a afla ce se întâmplă mai departe.

Primul volum al trilogiei, „Delirium”, urmărește povestea unei tinere adolescente în vârstă de 17 ani care, în mai puțin de o jumătate de an, va fi supusă unei intervenții chirurgicale pentru a scăpa de boala numită amor deliria nervosa; adică pentru a evita dragostea și efectele sale. Societatea din Portland, locul în care se desfășoară acțiunea, este de părere că dragostea reprezintă o boală gravă ce trebuie vindecată fără doar și poate, fiind periculoasă pentru populația statului.





Lena Haloway duce o viață dificilă. După moartea ambilor părinți, tânăra adolescentă trăiește alături de mătușa, unchiul și verișoarele ei. De mai bine de 17 ani a visat la momentul când va scăpa de posibila boală a sentimentelor și se va stabili la casa ei, având propria familie. Harnică și ascultătoare, Lena se simte îndatorată față de rudele care au crescut-o de când rămăsese orfană și nu vrea să le creeze niciun fel de probleme.


„Au trecut șaizeci și patru de ani de când președintele și guvernul au definit dragostea ca fiind o boală gravă și patruzeci și trei de ani de când oamenii de știință i-au găsit leacul. Toți membrii familiei mele au suferit deja operația. Sora mea mai mare, Rachel, a fost vindecată în urmă cu nouă ani. Pentru că este imună la dragoste de atâta amar de vreme, spune că nu-și mai amintește nici măcar simptomele. Eu sunt programată pentru intervenția chirurgicală peste exact nouăzeci și cinci de zile, pe data de 3 septembrie, ziua mea de naștere.”

Însă, cu cât timpul trece, iar intervenția chirurgicală se apropie, Lena face cunoștiință cu adevărata lume în care trăiește. Observă cu groază și uimire că societatea pe care a considerat-o o viață întreagă corectă, este, de fapt, brutală. Încetul cu încetul minciunile referitoare la liderii societății apar, îndoielile fiind prezente în mintea Lenei cu mult timp în urmă, dar nu le acordase importanță. Vrea doar să ducă o viață liniștită și fericită, făcând operația care va evita boala.

„În clipa aceea îmi dau seama de amploarea uluitoare a minciunii în care am trăit până atunci, de faptul că orașul este străjuit de perimetri întregi de minciuni.”

Din punctul meu de vedere, fericirea nu ar exista fără suferință și viceversa. Cum putem să spunem că suntem fericiți dacă noi nici nu am avut contact cu tristețea? Cum să știm noi ce e adevărata fericire dacă nu experimentăm? Pentru că viața la asta se rezumă, la reușite, eșecuri și lecții. Din fiecare greșeală învățăm ceva. Nu putem evolua dacă nu încercăm. 


„Îți afectează rațiunea, împiedicându-te să mai gândești limpede sau să iei decizii chibzuite privind propria-ți bunăstare.”

Alex, misteriosul băiat pe care îl vede prima dată protagonista în timpul examenului pentru operație, este cel care îi oferă Lenei noi teorii în ceea ce privește societatea rigidă ce o înconjoară. Lena realizează, în cele din urmă, că dragostea merită orice compromis și sacrificiu pentru a o avea. Mai mult, e dispusă să lupte pentru a nu înceta să iubească. Da, v-ați prins! Între Alex, cel care pretindea că este vindecat, și Lena se formează o legătură strânsă, cea a dragostei. Odată creată, nu mai poate fi nimicită. Sau oare poate?

„Cel mai cumplit lucru dintre toate: dragostea ucide fie că i-ai căzut sau nu în mreje.”

Mi-a plăcut modul în care Lauren Oliver a creionat personajele, realist, cu trăsături comune, dar care se fac remarcate prin acțiunile sale. Lena, de la fata cuminte ce respectă toate regulile impuse de societate, ajunge la fata care ar încălca orice regulă pentru fericirea ei alături de Alex. Încălcarea orei de stingere pentru cei nevindecati este o regulă simplă pe care o încalcă, comparând cu celelalte reguli pe care le abate.

În afara celor doi, mi-a mai plăcut de Hana, prietena cea mai bună a Lenei. Deși are un statut social mai avantajos, spre deosebire de protagonista trilogiei, aceasta nu o consideră inferioară ei, ba chiar îi este alături în momentele grele și ar face orice pentru binele prietenei sale. Prietenia dintre cele două fete este sinceră și, deși trec prin unele momente care le îndepărtează, sunt mereu acolo una pentru cealaltă, oferindu-și sprijin reciproc.

„Delirium” este un prim volum al trilogiei care te poartă spre o lume în care dragostea este o boală, o boală care poate ucide pe oricine iese în cale, dar care îți arată adevărata valoare a iubirii și adevăratele sale efecte. Deși este pură ficțiune, „Delirium” îți demonstrează că o lume fără durere, fără iubire, ar fi sumbră și întunecată.


„Cele mai grave boli sunt cele care te fac să crezi că ești sănătos.”

RATING: 4/5


Sponsorizare


Cartea a fost oferită de Editura Nemira pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Dacă v-am convins să o citiţi, cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii - click aici.
Verifică disponibilitatea cărții și pe site-urile partenere: Elefant, LibrisCartepedia.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.


Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

miercuri, 28 martie 2018

, , , , , , ,

Recenzie: „Unul dintre noi minte” - Karen M. McManus


Titlu: Unul dintre noi minte

Titlu original: One of us is lying

Autor: Karen M. McManus

Traducere: Cristina Nemerovschi

Data apariției: Octombrie 2017

Categorie: Young Adult

Colecție: Passport

Numărul de pagini: 392

Editura: Herg Benet




Descriere

„Unul dintre noi minte” e povestea a ceea ce se întâmplă când cinci străini ajung în clasa de detenție a școlii, iar numai patru ies de acolo în viață. Fiecare este suspect, fiecare are ceva de ascuns.

Fii atent la toate detaliile și poate vei fi tu cel care va rezolva enigma:

Într-o după-amiază de luni, cinci elevi de la Liceul Bayview intră în camera de detenție.

Bronwyn, tocilara, va merge la Yale și niciodată nu încalcă vreo regulă.

Addy, prințesa, este frumoasa populară a liceului.

Nate, delincventul, este deja eliberat condiționat după ce a fost prins vânzând droguri.

Cooper, atletul, este starul echipei de baseball.

Și Simon, proscrisul, este creatorul unei faimoase aplicații de mobil care lansează bârfele fierbinți ale liceului.

Atâta doar că Simon nu mai iese de la detenție. La finalul orei în care cei cinci trebuie să-și ispășească pedeapsa, Simon moare. Potrivit anchetei, decesul nu este un accident. Luni moare, iar marți apar dezvăluiri senzaționale programate de el despre cei patru colegi care i-au fost alături în clipa morții, ceea ce îi transformă rapid în suspecți. Dacă nu cumva criminalul este altcineva și se află în libertate…

Toată lumea are secrete, nu? Ceea ce contează e cât de departe ai merge ca să le protejezi.


Despre autoare


Karen M. McManus este licențiată în literatura engleză la College of the Holy Cross și are un master în jurnalism de la Universitatea Northeastern. Atunci când nu scrie sau lucrează în Cambridge, Massachusetts, McManus adoră să călătorească împreună cu fiul ei. „Unul dintre noi minte” este romanul său de debut, ajungând pe locul doi în lista New York Times Bestseller imediat după lansare și fiind în foarte scurt timp publicat în peste 20 de țări. Romanul va fi ecranizat în serial de către Universal Cable Productions.


Părerea mea

Auzisem atât de multe păreri referitoare la această carte, atât bune, cât și mai puțin bune, încât mi-am dorit să o citesc și eu ca să îmi fac propria opinie. Intrigată fiind de subiectul romanului și de coperta simplă, dar misterioasă, am spus că trebuie să îi acord o șansă, cu atât mai mult că este o carte despre adolescenți.

Citisem acum ceva timp niște păreri despre romanul „Unul dintre noi minte” pe unele grupuri de carte. Unii considerau că finalul este previzibil, ușor de elucidat, în timp ce alții nu se așteptau la un așa deznodământ. Recunosc, eu mă aflu în categoria a doua, a celor care nu au ghicit cine e criminalul. Deși am avut câțiva suspecți pe listă, tot nu am putut să fiu sigură de adevăratul criminal până nu am ajuns la finalul poveștii. Ceea ce m-a bucurat a fost faptul că aveam o anumită direcție spre vinovat, însă cu cât citeam mai mult, cu atât îndoială își făcea loc și alte persoane erau pe lista suspecților.


Subiectul cărții m-a ținut în priză, mi-a pus mintea la contribuție pe parcursul a două, trei zile; timp în care am analizat crima pe toate părțile posibile și imposibile, încercând să descopăr cât mai multe detalii, care, speram eu, aveau să mă conducă pe urmele vinovatului. Dar n-a fost chiar așa! Karen M. McManus știe cum să te facă să crezi că ai aflat ce se întâmplă, că ești atât de aproape de a elucida misterul, pentru ca în secunda următoare să îți creeze confuzie și să te facă să te îndoiești și de „probele” pe care le adunasei între timp.

Romanul mi-a adus aminte de serialul „Gossip Girl”, serial pe care îl vizionez în prezent, așa mi-am dat seama că se aseamănă într-o oarecare măsură.


„Unul dintre noi minte” urmărește povestea celor cinci adolescenți, în vârstă de aproximativ 17 ani, ce ajung să fie pedepsiți de un profesor strict, fiindcă dețineau toți câte un telefon mobil. Ceea ce nu a înțeles profesorul respectiv, este că celor cinci personaje li s-a înscenat această farsă, căci telefoanele nu erau ale lor.

În timpul detenției, unul dintre elevi moare subit. El este însuși Simon Kelleher, creatorul celebrei aplicații „Despre Asta, asemănătoare cu Gossip Girl. Numai că la Despre Asta creatorul este cunoscut, fapt care îl face pe Simon să fie urât de către colegii lui de liceu, deoarece bârfele pe care Simon le face publice, le strică reputația celor din jur; cu toate că de fiecare dată se dovedesc a fi adevărate. 
Ancheta poliției dovedește că moartea lui Simon a fost plănuită, așa că cei patru elevi devin principalii suspecți în cadrul crimei.


Bronwyn Rojas este o tânără adolescentă, conștiincioasă, care își dorește ca după terminarea liceului să studieze la Yale, așa cum au învățat și părinții ei. Bronwyn este considerată tocilara liceului, deoarece învață din greu pentru a-și face părinții mândrii. Cu atât mai mult datorită faptului că familia ei a avut o viață grea, căci sora ei mai mică, Maeve, a avut o boală ce i-a chinuit pe toți. Reușește să se descurce la toate materiile, cu excepția chimiei. Chimia îi cam da bătăi de cap, însă vom vedea cum îi va face față.


Addy Prentiss este tânăra fată din liceu, cunoscută și recunoscută pentru frumusețea de care dă dovadă. Deși este precum o prințesă, ea nu își dă seama că este marioneta iubitului ei, Jake, deoarece face numai ce îi spune el. Îl ascultă chiar și atunci când el îi cere să se îmbrace în alt mod, nu după bunul ei plac. Pe Jake l-am considerat dubios încă de la început, să aibă oare vreo legătură cu crima?




Nate Macauley reprezintă tipul băiatului rebel, care dă mereu de probleme. Fără prieteni, fără o familie unită, cu o mamă care ia droguri și care l-a părăsit și un tată beat, este nevoit să întrețină singur casa mizerabilă în care trăiește. Acesta este delicventul care a fost eliberat condiționat, deoarece a fost prins vânzând droguri. Cu toate astea, Nate mi-a fost drag. În copilărie a fost prieten bun cu Bronwyn, iar în urma incidentului cei doi reiau legătura.

Despre Cooper Clay nu sunt foarte multe de spus. Cooper este unul dintre cei mai buni baschetbaliști pe care liceul îi are, cu multe oferte din partea universităților ce vor să îi acorde chiar și o bursă totală și cu o iubită drăguță pe nume Keely.

Este un atlet desăvârșit și un tip calculat. Mi-a plăcut mult de el spre finalul romanului, deoarece a dat dovadă de curaj.






Aceștia sunt principalii suspecți de crima tânărului Simon Kelleher. Fiecare dintre ei are secrete de care Simon știa și pe care voia să le publice, însă nu a mai apucat. Poliția găsește în cadrul aplicației lui Simon schițele lui și astfel începe calvarul pentru cei patru. Deși la început se evită între ei, văzând că prietenii lor i-au abandonat, cei patru suspecți creează o legătură și încearcă să afle cine este vinovatul pentru moartea lui Simon și pentru distrugerea propriilor vieți.

Sunt mult mai multe de spus, căci acțiunea este complexă și tensionantă, însă mă rezum să spun doar atât despre subiectul cărții, sperând că v-am făcut o idee despre roman.

Mi-a plăcut mult faptul că romanul este scris la persoana I, fiind prezentate perspectivele protagoniștilor. Astfel am făcut cunoștiință cu personajele, stările prin care acestea trec și cele mai ascunse secrete ale lor.

„— Oricine are secrete. Nu-i aşa?”

„Unul dintre noi minte” este un thriller excepțional, un page-turner care nu îți va da pace până nu vei elucida misterul poveștii.

RATING: 5/5


* * *

Cartea a apărut la Editura Herg Benet.
Poate fi achiziționată online de pe site-ul editurii - click aici.
Verifică disponibilitatea cărții și pe site-urile partenere: Libris, Cartepedia.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

miercuri, 14 martie 2018

, , , , , , , , ,

Recenzie: „Alegerea” (Alegerea, #1) - Kiera Cass

Titlu: Alegerea

Titlu original: The Selection

Autor: Kiera Cass

Traducere: Shauki Al-Gareeb

Anul apariției: 2018 (Ediția nouă)

Categorie: Romance, Distopie

Numărul de pagini: 368

Editura: Corint

Imprint: Leda Edge


Descriere

„Pentru treizeci şi cinci de fete, Alegerea este o şansă unică în viaţă. Le oferă posibilitatea de a fi transportate, ca nişte cenuşărese, într-o lume a luxului şi strălucirii, a rochiilor elegante şi bijuteriilor sclipitoare. De a locui într-un palat şi de a lupta să cucerească inima unui prinţ. Pentru America Singer, să fie Aleasă e însă un adevărat coşmar, căci asta înseamnă să îşi părăsească familia şi pe omul iubit, pe Aspen, cel care face parte dintr-o castă inferioară. Numai că, uneori, realitatea depăşeşte aşteptările şi, atunci când eroina noastră descoperă că Aspen o înşală şi că prinţul Maxon nu e, nici pe departe, snobul îngâmfat care i se păruse, totul se schimbă şi romantismul începe să plutească în aer.”

Despre autoarea romanului


Kiera Cass a absolvit Universitatea Radford unde a studiat muzica, teatrul, comunicarea şi istoria. A început să scrie ca o formă de terapie în urma unei tragedii petrecute în oraşul ei, dar a avut surpriza de a descoperi că scrisul este adevărata ei vocaţie.

În prezent locuieşte în Blacksburg, Virginia, împreună cu familia.

În timpul liber îi place să citească, să danseze, să posteze filmuleţe pe YouTube şi să mănânce cantităţi uriaşe de prăjituri.

Pentru mai multe informaţii despre autoare şi cărţile ei, puteţi accesa site-ul: www.kieracass.com


Părerea mea

Stau de câteva zile să îmi găsesc cuvintele pentru a exprima tot ce am simțit eu pe parcursul primului volum din seria „Alegerea” și îmi dau seama că, oricât de mult m-aș strădui, nu aș putea reda felul în care m-am simțit citind acest volum.

Deși nu prea mă dau eu prea mult în vânt după serii, această carte m-a făcut să privesc puțin altfel lucrurile. Acum sunt de părere că unele serii pot fi mai interesante decât o carte stand-alone. Dacă dai de seria potrivită în funcție de gusturile tale literare, poți fi chiar încântat de ceea ce ai găsit.

Când mă gândesc la „Alegerea” îmi vin în minte următoarele cuvinte: delicatețe, gingășie, rafinament, ardoare. Pentru că despre asta este și vorba.


Până acum credeam că distopiile nu se încadrează în genurile mele preferate, dar Kiera Cass mi-a schimbat total percepția. Kiera Cass este autoarea care, în mod neașteptat, m-a făcut să le dau o șansă distopiilor. Și nu regret. Dacă toate distopiile ar fi atât de frumoase ca și „Alegerea”, cu siguranță le-aș citi.

Vreți să știți care este principalul motiv pentru care mi-am dorit să citesc această carte, cu toate că știam că este o serie destul de lungă? Va răspund printr-un singur cuvânt la întrebare: coperta. Într-adevăr, coperta este principala „vinovată” pentru că m-am apucat de citit de această serie, și bineînțeles, pentru că acum fac această recenzie. Dacă nu ar fi fost atât de frumos realizată coperta, poate că nu mi-ar mai fi sărit în ochi și poate că astăzi nici nu v-aș fi povestit despre ea.

La început, când am citit descrierea, pentru a mă hotărî dacă îmi doresc sau nu să o citesc, povestea mi se părea destul de simplă. 35 de fete luptă pentru a ajunge cât mai aproape de inima prințului. Mi se părea o idee drăguță, dar destul de utilizată. Acum, după ce am terminat de citit primul volum, încerc să îmi dau seama de ce mi se părea o idee comună. Poate că este, însă după ce am făcut cunoștință cu acțiunea, personajele și modul de scriere al autoarei, nu o mai vedeam ca pe o idee clișeică. Ci mai degrabă ca pe o idee originală, fiindcă se poate ca scriitoarea să fi plecat de la o idee simplă, ușor comună, și să o personalizeze, să o îmbunătățească în funcție de stilul ei.




Forțată mai mult de către familia și iubitul ei - ce face parte dintr-o castă inferioară -, America Singer se înscrie la casting-ul care are ca scop alegerea unei soții pentru prințul Maxon, fiul regilor din Illea. Cu gândul că oricum nu va fi acceptată și că nu va trebui să plece de lângă familia ei și de lângă Aspen, completează formularul de înscriere. În momentul în care este anunțată ca fiind una dintre cele 35 de fete acceptate de către prinț, America este șocată și, totuși, uimită, deoarece era ferm convinsă că nu are șanse să fie acceptată, în comparație cu celelalte fete din provincia ei. Și totuși, prințul a avut o părere diferită de a ei, din moment ce a fost acceptată. Aflând recent că iubitul ei, Aspen, o înșală, se hotărăște să ia această selecție ca pe o provocare și ca pe un scop; scopul de a le asigura celor dragi o viață mai bună, cel puțin pentru o vreme. Pentru fiecare săptămână petrecută la palat și fiind încă în competiție, toate participantele primesc cecuri pentru familiile lor, ceea ce este ceva incredibil pentru America și familia ei. Datorită fiicei lor, membri familiei sale duceau o viață mai bună, nefiind îngrijorați atât de mult de ziua de mâine.

La scurt timp după anunțarea celor 35 de participante, au loc fel de fel de pregătiri pentru plecarea la palat, acolo unde se va desfășura întreaga competiție. Acolo tânăra fată dintr-o familie destul de modestă, neavând o situație financiară prea bună, întâlnește multe fete din castele superioare care o critică și o judecă pentru faptul că face parte din Cinci, pe când majoritatea fetelor, crescute în alt stil de viață față de al Americăi, fac parte din Doi sau Trei.


V-am spus mai sus despre familia regală a Illeei, însă nu v-am explicat ce este Illea. Illea este o țară creată din rămășițele fostei Americi, care se află în curs de reconstrucție după distrugerile provocate de cel de-al Treilea Război Mondial. Societatea este împărțită în opt caste, membri lor fiind departajati în funcție de situația financiară a descendenților acestora. Astfel, din Unu face parte numai familia regală și, treptat, pe linia castelor, situația materială scade și se ajunge la ultimele caste, numite inferioare, deoarece populația aceasta este cea mai neajutorată și, de cele mai multe ori, nu au ce mânca timp de zile bune, fiind plătiți foarte prost. Prin urmare, la momentul acesta, Ileea este instabilă din punct de vedere politic, atacurile rebelilor din Nord și din Sud, ce se împotrivesc legilor brutale referitoare la castele neajutorate, afectează și mai mult țara, fiind necesară crearea unor alianțe cu alte state.

Alegerea este un concurs televizat ce are loc odată la câțiva ani, în urma căruia prințul moștenitor la tron trebuie să aleagă o fată pentru a-i fi soție și pentru a fi viitoarea regină a Ileei. Așa că la fiecare concurs se aleg câte treizeci și cinci de fete din toate provinciile țării.

Viața la palat este complet diferită pentru America, în comparație cu simpla ei viață. La palat este răsfățată cu mâncăruri rafinate, de o calitate extraordinară, cu rochii lungi și elegante, cu încăperi extravagante și cu slujitoare proprii. Pe scurt, viața la palat este o viață la care tânăra America nici nu a visat că va ajunge, așa că decide să profite din plin de aceste clipe până când va fi trimisă acasă. Protagonista romanului are inițial o părere proastă la adresa prințului Maxon, considerându-l înfumurat și arogant, însă cu timpul își dă seama că l-a judecat greșit și, încetul cu încetul, devin prieteni. Din părerea proastă pe care a avut-o despre prinț, nu a mai rămas nimic, adevăratele lui calități ieșind la iveală treptat. După ce ajunge să îl cunoască, realizează că este un băiat sincer, șarmant, amuzant și drăguț.


Maxon Schreave este genul de băiat după care toate fetele ar tanji. Inteligent, frumos, elegant, glumeț și simpatic, dar, totodată, și foarte responsabil, deoarece țara se va afla în mâinile lui odată cu venirea sa la tron. La urma urmei, cine nu și-ar dori un astfel de cavaler?

Discuțiile dintre cei doi m-au trecut prin toate emoțiile posibile și imposibile. Am râs, am fost entuziasmată, dar am fost și tristă și în agonie. Pur și simplu Kiera Cass știe cum să se joace cu cuvintele, cum să îți dea speranțe și apoi să ți le risipească. Starea mea de fericire a fost spulberată de apariția bruscă a lui Aspen la palat. Mi-am pus foarte multe întrebări și simțeam că a mea curiozitate se află la cote maxime odată cu venirea fostului iubit la palat. Oare ce avea de gând? Voia să se împace cu America? Dar ce se va întâmpla cu America și Maxon? Le va distruge Aspen toate planurile? Eu am aflat răspunsurile acestea, însă pentru a le afla și voi trebuie să citiți cartea.



În schimb, sunt foarte curioasă de următoarele volume. Sper să fie cel puțin la fel de frumoase și de palpitante precum acesta!

 „Alegerea”, primul volum al seriei, te poartă pe un tărâm tainic și misterios; un prim volum care te duce într-o altă lume, în lumea prinților, regilor, rochiilor diafane și evenimentelor grandioase. Dacă vrei să simți că faci parte și tu dintr-o lume de vis, să rezonezi și tu cu personajele și cu sentimentele acestora, te invit să îi acorzi o șansă seriei  „Alegerea”!



„— Crezi, a spus Maxon, că ţi-aş putea spune în continuare «draga mea»?
— Sub nicio formă, i-am şoptit eu.
— Am să încerc oricum. Nu sunt genul care se dă bătut aşa uşor.
Nu mă îndoiam. Eram enervată la gândul că va insista cu asta.
— Aşa le-ai spus tuturor fetelor?
Am făcut un semn din cap către cele treizeci şi patru de Alese.
— Da, şi toate au părut încântate.
— E exact motivul pentru care eu nu vreau.”

RATING: 5/5


Sponsorizare

Cartea a fost oferită de Editura Corint (Leda Edge) pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici sau de pe site-urile partenere.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

duminică, 11 martie 2018

, , , , , , ,

Recenzie: „Uniţi pe vecie” - Taylor Jenkins Reid

Titlu: Uniţi pe vecie

Titlu original: Forever, Interrupted

Autor: Taylor Jenkins Reid

Traducere: Carmen Ion

Data apariției: 3 Decembrie 2015

Categorie: Romance

Numărul de pagini: 336

Editura: Corint

Imprint: Leda




Descriere

„Elsie Porter este o fată obişnuită de douăzeci şi ceva de ani, şi totuşi ceea ce i se întâmplă este departe de a fi ceva obişnuit.

Într-o zi ploioasă de 1 ianuarie, se duce să cumpere o pizza şi acolo îl cunoaşte pe fermecătorul Ben Ross. Chimia dintre ei e fulgerătoare. Ben nu poate aştepta nici măcar douăzeci şi patru de ore ca să o sune şi în câteva săptămâni cei doi sunt îndrăgostiţi lulea. Iar în mai, Elsie şi Ben pleacă în Las Vegas şi se căsătoresc.

După doar nouă zile, Ben, aflat pe bicicletă, este lovit de un camion şi moare. Elsie aude ambulanţa din apartament, dar, până să coboare, Ben a fost deja dus la spital. Acolo, Elsie trebuie să o înfrunte pe Susan, soacra pe care nu o văzuse niciodată şi care nu ştie de existenţa ei.

Împletind povestea de dragoste a lui Elsie şi Ben cu procesul de vindecare a lui Susan şi Elsie, Uniţi pe vecie ne aminteşte că există mai multe căi de a găsi fericirea.”



Părerea mea

Citisem acum ceva timp, nu mult, ce-i drept, „Fericiți pentru totdeauna?”, de Taylor Jenkins Reid, și mi-a plăcut atât de mult, încat am zis să citesc și celelalte cărți scrise de ea.

Așa că le-am spus celor de la editură că mi-ar plăcea să citesc mai multe cărți de la ei, printre care și „Uniți pe vecie”, iar ei mi-au făcut frumoasa surpriză de a le trimite pe toate, inclusiv pe aceasta. Deși prima carte pe care am citit-o de la această autoare mi-a plăcut mult mai mult, am cuvinte de laudă și pentru aceasta. Ba chiar, din câte am aflat, „Uniți pe vecie” este o carte de debut a autoarei. Sper să nu mă înșel, însă sunt sigură că a fost scrisă înaintea cărții „Fericiți pentru totdeauna?”. Am observat o evoluție literară a scriitoarei, comparând, astfel, cele două cărți și modurile lor de redactare.

Pur și simplu am o pasiune pentru cărțile de dragoste, ba mai mult, pentru cărțile triste, realiste, care exprimă adevăratele sentimente și emoții ale unui om în diverse situații. Când am citit descrierea cărții și am descoperit că soțul protagonistei moare încă de la început, m-am întristat, doar că asta nu m-a împiedicat să îi acord o șansă romanului. Poate multe persoane ar fi renunțat la ideea de a o lectura, dar nu și eu. Chiar m-a ademenit să aflu adevărata poveste din spatele sinopsisului, știind încă de la început că aveam să dau peste emoții reale, întâlnite chiar și în viața de zi cu zi, dure, chiar și năucitoare. 



Este un roman care nu te învață cum să reușești să faci față suferinței, ci este un roman care te învață că mai devreme sau mai târziu, totul se va rezolva. Este povestea unei tinere care și-a pierdut soțul și care nu poate accepta această pierdere. Poate chiar în momentul de față o persoană trece prin exact aceeași situație, pentru că viața nu e nici pe departe roz, oricât ne-am dori. Într-o simplă secundă viața unui om drag se poate încheia, iar noi cu ce rămânem? Cu amintirile. Cu imaginea omului dinaintea evenimentului care ne-a schimbat total cursul vieții.


Când viața te izbește atât de mult dintr-o dată, ce rămâne să faci?

Elsie Porter este o tânără femeie, căsătorită numai de o săptămână și două zile, ce rămâne văduvă în urma accidentului pe care l-a avut Ben, soțul ei.

Vinovăția o copleșește pe Elsie. Gândul că Ben a murit din cauza dorinței sale copilărești o macină și nu îi dă pace. Se gândește des la faptul că dacă nu ar fi avut ea poftă de niște cereale, el ar fi fost în viață, alături de ea.


Acțiunea se desfășoară pe parcursul celor două fire narative care urmăresc atât începutul poveștii dintre cei doi, cât și sfârșitul lor, odată cu moartea lui Ben. Mi-a plăcut că astfel am cunoscut-o pe Elsie - tânăra femeie, proaspăt căsătorită cu alesul inimii sale -, pe de o parte, și pe Elsie - văduva lui Ben -, pe de altă parte.

Elsie și Ben s-au cunoscut pentru prima dată pe 1 Ianuarie, la o pizzerie, ambii așteptând la coadă pentru a-și primi mâncarea comandată. Elsie tocmai ce își rearanjase mobila prin casă, obicei pe care îl are la începutul fiecărui an, și și-a comandat telefonic o pizza, însă fiindcă ar fi ajuns prea târziu, hotărăște să meargă personal să o cumpere. Cei doi au început să vorbească, făcând fel de fel de glume, la final Ben cerându-i numărul de telefon. Ben nu rezistă prea mult și după câteva ore o sună pentru a o invita în oraș, iar în câteva zile cei doi sunt de nedespărțit. 


Relația lor evoluează repede, în câteva luni de la prima întâlnire cei doi se mută împreună, la scurt timp se căsătoresc și după numai nouă zile, Elsie devine văduvă și abia atunci își va vedea soacra, cele două necunoscandu-se până atunci. Și în plus, mama lui Ben nici nu știa de relația lui Ben, cu atât mai mult de căsătoria dintre el și o fată.

Cele două sunt puse față în față la spital, în salonul lui Ben. La început mama bărbatului nu o crede când Elsie îi spune că ea este soția lui Ben, ba mai mult, are o atitudine rece și dur
ă față de nora sa. Momentul cu adevărat tensionat îl reprezintă momentul când lucrurile lui Ben trebuie împărțite. Iar odată cu lucrurile, și amintirile care le mai leagă de tânărul decedat. Ambele își doresc să dețină lucrurile lui Ben, dar cine le va primi?

Întrebarea pe care mi-am tot pus-o până la sfârșit este următoarea, de ce nu i-a povestit Ben mamei sale despre relația dintre el și Elsie? Oare ce îl împiedica să îi spună?

Vor putea cele două femei care au făcut parte din viața bărbatului să se înțeleagă? Cel puțin de dragul omului iubit de am
ândouă? Nu spun mai multe, ci doar că răspunsurile le veți găsi numai în carte.

„Uniţi pe vecie” este o lecție de viață pentru oricine, este o poveste de dragoste ca o supernova; începe repede și se încheie tot la fel de repede. Este despre dragoste și moarte, despre fericire și durere. Pe scurt, despre viață și greutățile pe care trebuie să le parcurgem...



RATING: 4/5


Sponsorizare

Cartea a fost oferită de Editura Corint (Leda) pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici sau de pe site-urile partenere.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

sâmbătă, 3 martie 2018

, , , , , , ,

Recenzie: „Minunata familie Marvel” - Brian Selznick


Titlu: Minunata familie Marvel

Titlu original: The Marvels

Autor: Brian Selznick

Traducere: Alina Simuț

Anul apariției: 2017 

Categorie: Ficțiune istorică

Numărul de pagini: 672

Editura: Corint

Imprint: Leda Edge



Descriere

„Editura Corint le oferă tuturor cititorilor săi, în colecția Leda Edge, un fascinant roman în cuvinte și imagini creat de inegalabilul Brian Selznick: Minunata familie Marvel (The Marvels), o carte care a devenit bestseller The New York Times, fiind nominalizată drept cea mai bună carte pentru copii de publicații prestigioase precum Publishers Weekly și The Guardian.

Autorul este câștigătorul celui mai prestigios premiu american pentru carte ilustrată, Caldecott Medal, și a devenit popular în întreaga lume cu romanul său Invenția lui Hugo Cabret (The Invention of Hugo Cabret), romanul publicat de Editura Corint în 2007 și a cărui ecranizare, Hugo (2013), în regia lui Martin Scorsese, avea să obțină, între alte numeroase premii și distincții, nu mai puțin de cinci premii Oscar. Brian Selznick a mai scris, de asemenea: The Houdini Box (1991), The Robot King (1995), Boy of a Thousand Faces (2000) și Wonderstruck (2011).

Minunata familie Marvel este un roman incredibil de frumos, care combină o poveste în imagini (care acoperă aproape 400 de pagini) și o poveste în cuvinte care, la început, pare să nu aibă nicio legătură cu povestea transmisă cu ajutorul desenelor alb-negru. Povestea în imagini începe în 1766 și redă istoria unei familii de actori. Povestea în cuvinte începe în 1990 și vorbește despre iubire și familia cea adevărată care s-ar putea să nu fie, nicidecum, formată din rudele de sânge. Cele două se întrepătrund, se contopesc, devenind hronicul unei case unice, într-o carte ca o bijuterie care poartă marca inconfundabilului Brian Selznick și pe care Editura Corint are deosebita plăcere să le-o ofere cititorilor săi, adolescenți, tineri și mai puțin tineri, deopotrivă, în colecția LEDA EDGE coordonată de Shauki Al-Ghareeb.”



Despre autorul romanului


Brian Selznick este ilustrator și autor, creatorul unui mod unic de a scrie romane care combină poveștile spuse doar cu ajutorul imaginilor cu poveștile spuse doar cu ajutorul cuvintelor. El a câștigat cel mai prestigios premiu american pentru carte ilustrată, A devenit popular în întreaga lume cu romanul său „Invenția lui Hugo Cabret” („The Invention of Hugo Cabret”), romanul publicat de Editura Corint în 2007 și a cărui ecranizare, „Hugo” (2013), în regia lui Martin Scorsese, avea să obțină, între alte numeroase premii și distincții, nu mai puțin de cinci premii Oscar. Brian Selznick a mai scris, de asemenea: „The Houdini Box” (1991), „The Robot King” (1995), „Boy of a Thousand Faces” (2000) și „Wonderstruck” (2011).


Părerea mea

Nu pot spune că ficțiunea istorică este total pe gustul meu, însă, după cum am mai spus, anul acesta încerc să ies din zona mea de confort și să citesc și alte genuri. De la începutul lui 2018 am citit destul de diversificat, romance, poezii, thrillere (psihologice), fantasy, iar acum și ficțiune istorică. Nu regret alegerea făcută, căci am avut parte de o lectură ușoară și palpitantă.

Cu sinceritate vă spun că ce m-a atras spre „Minunata familie Marvel” a fost clar coperta ei. Mă bucur mult că cei de la editura Corint au făcut o treabă foarte bună în ceea ce privește aspectul cărții, și, mai ales, că au păstrat coperta originală. Combinația aceea dintre fundalul mov și corabia aurie este fantastică; parcă te îndeamnă să îi acorzi o șansă romanului.



La prima vedere pare o carte imensă, nu? 672 de pagini nu este un număr mic, însă mai bine de 400 de pagini sunt alcătuite din ilustrațiile alb-negru, creionate frumos și cu o precizie minuțioasă. Din acest motiv se poate citi lejer în mai puțin de o zi, însă eu am vrut să savurez din ea, să o citesc încet, căci altfel povestea s-ar fi încheiat atât de repede, iar eu nu aș fi vrut asta. O asemenea carte nu trebuie citită, trebuie savurată!


Minunatele ilustrații trebuie observate până la cel mai mic detaliu, fiindcă sunt realizate atât de frumos. Fără doar și poate, Brian Selznick este un ilustrator incredibil de talentat. Când mă gândesc la cât de mult timp i-a luat ca să facă toate imaginile acelea frumoase, știu clar că eu nu aș fi avut atâta răbdare. Pentru că da, această activitate cere foarte multă răbdare, pe lângă creativitate și imaginație.


Romanul este structurat în două părți, prima fiind ilustrată de imaginile alb-negru, iar cea de-a doua este realizată prin intermediul cuvintelor. Imaginile sugerează povestea unei familii de actori celebri din anul 1766, fiecare generație ducând mai departe tradiția de a umple toate scaunele Teatrului Regal din Londra, pe când povestea în scris începe abia în anul 1990 și urmărește parcursul unui puști, numit Joseph, ce fuge de la școală pentru a-și căuta unchiul din partea mamei, pe care încă nu îl cunoscuse; mama sa nedorind să îi spună prea multe despre familia ei. Ajungând la casa unchiului său, Albert Nightingale, micuțul Joseph este întâmpinat de un unchi ciudat și misterios asemenea casei sale. Pe parcurs, Joseph descoperă că între familia Marvel, familia marilor actori din 1766, Teatrul Regal, corabia Kraken, și familia lui, se află o legătură, pe care își dorește să o afle cu orice preț. 

După ce am terminat cartea, eram destul de confuză și de uimită. Nu mă așteptam ca cele două povești diferite să se împletească și să formeze un întreg special. Pentru că asta a făcut Brian Selznick, s-a folosit de imagini și de cuvinte și a făcut o poveste incredibilă, greu de uitat. 

Ideea lui Brian mi s-a părut chiar interesantă, deoarece s-a inspirat (mai mult sau mai puțin) dintr-un fapt real. Și ca să vă pun la încercare curiozitatea, vă mai spun că adresa lui Albert, unchiul lui Joseph, este reală, casa de la care a pornit ideea ilustratorului aflându-se acolo. 


„Minunata familie Marvel” este un roman grafic ce te învață că poveștile nu mor niciodată, indiferent de ce vârstă ai avea, și că trebuie să lupți întotdeauna pentru visurile tale. Am învățat că noi, oamenii, trebuie să credem mai mult în noi și în convingerile noastre.


RATING: 5/5


Sponsorizare

Cartea a fost oferită de Editura Corint (Leda Edge) pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult!
Cartea poate fi comandată de aici sau de pe site-urile partenere.
Pentru a fi la curent cu reducerile şi cu apariţiile cărţilor, puteţi urmări noutăţile editurii şi pe pagina de Facebook.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More