Recenzie: „Moștenitoarea” (Alegerea, #4) - Kiera Cass ~ Pierdută printre cuvinte

Titlu: Moștenitoarea

Titlu original: The Heir

Autor: Kiera Cass

Traducere: Andra Elena Agafiței

Anul apariției: 2018

Categorie: Romance, Distopie

Numărul de pagini: 384

Editura: Corint

Imprint: Leda Edge

Descriere

„Cu optsprezece ani în urmă, America Singer a participat la Alegere și a câștigat inima prințului Maxon.

Acum a venit vremea ca și prințesa Eadlyn să aibă propria sa Alegere. Eadlyn nu se așteaptă ca Alegerea ei să fie ca povestea de dragoste a părinților săi… dar când începe competiția, e posibil să descopere că poate nu e chiar atât de greu să își găsească propriul basm cu Făt-Frumos.”

Părerea mea

* Înainte de a începe să vă povestesc pe scurt acțiunea cărții, vă anunț că această recenzie conține și detalii din primele volume. *

După 18 ani de la terminarea Alegerii și a nunții dintre America și Maxon, o viitoare regină va domni la tron. Eadlyn Schreave are norocul (sau ghinionul) să fie primul copil născut, la o diferență de numai 7 minute față de fratele ei geamăn. După ce parinții lui Maxon au murit într-un accident provocat de rebelii sudici, Maxon a devenit rege alături de soția lui, America. În acești 18 ani de la terminarea Alegerii lui Maxon, noul regele a avut grijă să fie eliminate castele și, astfel, să dispară și prejudecățile despre cei care proveneau din familii inferioare. Castele au fost dizolvate, însă noi probleme apar și în prezent, cetățenii fiind din ce în ce mai revoltați.

Pentru a face rost de puțin timp, regele și regina îi propun fiicei sale să realizeze o Selecție pentru a-și găsi alesul și pentru a încerca să rezolve problemele întâmpinate, în timp ce oamenii sunt atrași de noua Alegere la palatul regal. Aceștia speră că atacurile și agitația vor înceta odată cu această decizie, măcar până vor găși o altă soluție.

Eadlyn nu rezonează cu decizia părinților ei, însă se resemnează de dragul lor și, astfel, o nouă Alegere are loc în cea mai scurtă vreme. Datorită acceptului ei, regele și regina au mai mult timp la dispoziție pentru a rezolva conflictele statului. Dacă în tinerețea lui, Maxon își dorea să găsească în concurente o posibilă regină și soție, Eadlyn vrea doar să tragă de timp suficient de mult și să îi pună pe fugă pe participanți. De aceea are o atitudine rece, nepăsătoare și solitară.

În comparație cu America, ce mi-a plăcut de la început până la sfârșit, cu toate că de cele mai multe ori era nesigură și nehotărâtă, pe Eadlyn am înțeles-o abia în finalul volumului. Fire răsfățată, autoritară și sigură pe ea, viitoarea regină a Ileei este o cu totul altă întruchipare feminină, diferită în totalitate față de cea a Americăi pe care am avut ocazia să o descopăr pe parcursul primelor trei cărți.

Nu mi-a plăcut deloc felul arogant și autoritar pe care îl emană prințesa Eadlyn în prima parte a cărții. Se comportă urât și reușește să facă fiecare persoană inferioară ei să se simtă prost. La final, însă, Eadlyn a început să își exprime gândurile, sentimentele, trăirile și am reușit să o înțeleg mai bine. A început să scoată la iveală adevăratele ei emoții, temeri, îndoieli; fapt care m-a făcut să nu o mai consider atât de rece și dură pe cât vrea ea să arate.

Până la urmă, și ei îi este greu. Încă de mică a trebuit să participe la fel de fel de ședințe sau conferințe, lecții oferite de tatăl său, pentru ca atunci când va fi la tron să reușească să fie cel puțin la nivelul părinților ei, ceea ce nu este deloc ușor. Din cauza atacurilor din partea rebelilor, copilăria lui Eadlyn a fost destul de inexistentă, la fel și libertatea acesteia. Întotdeauna a avut în preajmă paznicii ce o protejau de eventualele pericole. Ce trebuie să învețe Eadlyn este că o prințesă bună nu trebuie să îi trateze cu superioritate și nici cu aroganță pe cetățeni, ci să se pună în locul lor, să îi înțeleagă și să îi ajute, părinții lor fiind aici un exemplu demn de urmat.

Ce mi-a plăcut la acest volum? Faptul că autoarea reușește să ne surprindă printr-un limbaj lejer, ușor de citit, dar care ascunde mistere ce vor interveni tocmai când ți-e lumea mai dragă. Ne dă oarecum indicii cu privire la un posibil partener pentru Eadlyn, iar apoi ne spulberă toate bănuielile, făcându-ne și mai confuzi decât la început. Kiera Cass demonstrează și de această dată că nu este nevoie de un vocabular pompos pentru a atrage cititorul; simplitatea limbajului alături de o acțiune palpitantă atrag de mii de ori mai mult, cel puțin asta este părerea mea.

Eadlyn Schreave este un personaj palpitant. Niciodată nu o să știi pe cine alege sau pe cine elimină, fiind foarte imprevizibilă, cu toate că interacționează cu mai mulți băieți. Deși am o vagă bănuială despre cine ar putea fi preferatul ei, tind să cred că autoarea se cam joacă cu mintea mea, ducându-mă pe piste greșite, neștiind deloc la ce să mă mai aștept. Și de aceea vreau ca prietenii de la Corint să traducă pe cât de repede posibil ultimul volum! Sper doar că nu voi mai avea mult de așteptat, fiindcă sunt nerăbdătoare să aflu ce alegere va face Eadlyn.

Ce nu mi-a plăcut, în schimb? Faptul că America și Maxon au trecut de la personajele principale, așa cum am fost obișnuiți pe parcursul primelor trei volume, la personaje statice. Mi-ar fi plăcut să descopăr mai multe despre ei, să aflu ce au mai făcut de la terminarea Alegerii, nu să fie doar „părinții lui Eadlyn”. Chiar și niște flashback-uri ar fi fost de ajutor, având în vedere că mi-au lipsit mult cei doi și mă așteptăm să fie mai activi în acțiune.

Eadlyn nu știe ce vrea și mai ales, pe cine vrea. De aceea sunt tare curioasă cine va fi alesul ei. Asta dacă va alege pe cineva...

Dacă sunteți în căutare de cărți ușoare de citit în această vară, vă recomand cu mare drag cărțile Kierei Cass. Acțiune, suspans și mister. O alegere numai bună pentru vremea călduroasă!

RATING: 5/5