Se afișează postările cu eticheta Colleen Hoover. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Colleen Hoover. Afișați toate postările

sâmbătă, 1 decembrie 2018

, , , , , ,

Recenzie: „Hopeless. Fără speranță” - Colleen Hoover

Titlu: Hopeless. Fără speranță

Titlu original: Hopeless

Autor: Colleen Hoover

Traducere: Adrian Deliu

Anul apariției: 2017

Categorie: Dragoste

Numărul de pagini: 368

Editura: Epica


Descriere

Îndrăgita autoare de bestselleruri Colleen Hoover istorisește, la această primă întâlnire cu publicul din România, fascinanta poveste a doi tineri cu un trecut tulburător, care pornesc într-o pasionantă și palpitantă călătorie pentru descoperirea sensurilor vieții, iubirii, încrederii și, mai presus de orice, a puterii vindecătoare pe care numai adevărul o poate avea.

„Sky, elevă în ultimul an de liceu, îl cunoaște pe Dean Holder, un tip cu o reputație îndoielnică, rivalizând cu a ei însăși. Încă de la prima lor întâlnire, acesta o îngrozește și, în același timp, o captivează. Ceva inexplicabil legat de el îi declanșează amintiri din adâncurile trecutului ei tulbure, dintr-o perioadă aproape ștearsă din memoria ei. Deși Sky e hotărâtă să se țină la distanță de el, insistențele lui neabătute și zâmbetul enigmatic îi doboară barierele protectoare, iar legătura dintre ei crește în intensitate. Însă misteriosul Holder ascunde, la rândul lui, destule secrete, iar de îndată ce acestea sunt dezvăluite, Sky cunoaște o transformare ireversibilă, iar capacitatea ei de a avea încredere in semeni poate deveni o pierdere colaterală provocată de adevăr.

Numai înfruntând cu mult curaj dezvăluirile crude, Sky și Holder pot spera să-și vindece rănile sufletești și să găsească o cale de a trăi și de a iubi pe deplin.”

„Fără speranță” este un roman care vă va tăia respirația, captivându-vă și amintindu-vă de prima voastră iubire.


Părerea mea

A trecut mult timp de când am terminat de citit „Hopeless. Fără speranță”, însă clasa a XI-a nu îmi permite să scriu atât de des pe cât mi-aș dori eu, motiv pentru care trebuie să îmi cer scuze atât față de voi, cât și față de prietenii de la Libris.

Încă de la citirea cărții „Ugly Love”, mi-am dat seama că autoarea Colleen Hoover are un stil de scriere de care nu m-aș sătura nici într-o mie de ani. Am avut așteptări mari atât de la „Ugly Love”, cât și de la „Hopeless”. Ghiciți ce? Colleen Hoover nu m-a dezamăgit nici de această dată și nu am avut vreo îndoială referitoare la acest lucru. Colleen Hoover reușește să transmită o emoție intensă la fiecare roman pe care îl scrie, iar iubitorii de romance pot confirma asta!

Odată cu primele pagini parcurse am știut că 
Hopeless. Fără speranță” va ajunge în topul cărților mele preferate și mă bucur atât de mult de faptul că a apărut continuarea cărții. Trebuie neapărat să o citesc și pe aceea în cel mai scurt timp cu putință!

Romanul are la bază povestea lui Sky, o adolescentă de 17 ani ce a învățat acasă până în ultimul an de liceu, având o singură prietenă, pe Six, care locuiește vizavi de ea. Sky nu este o adolescentă tipică, căci mama ei adoptivă urăște tehnologia. Astfel că în casa lui Sky nu există niciun telefon, laptop sau televizor.

În ultimul an de liceu, Sky o convinge pe mama adoptivă să o lase să învețe la o școală ca toți ceilalți tineri, pentru a putea duce o viață normală. Din acest punct, viața liniștită a lui Sky poate fi uitată, căci la școală îl întâlnește pe Dean Holder, un tip cu o reputație destul de proastă, dar de care protagonista noastră se simte atrasă.

Deși rațiunea îi spune să stea departe de acest băiat, căci nu inspiră deloc încredere, inima ei are o altă părere și începe să îl cunoască pe adevăratul Holder. Încetul cu încetul Holder îi dovedește că nu este chiar așa cum pare, demonstrându-i asta în multe momente dificile prin care este nevoită să treacă protagonista noastră.

Timpul petrecut împreună aduce cu el amintiri din copilărie ce sunt pregătite să iasă la iveală, însă personajele noastre sunt ele pregătite să facă față trecutului și misterului ce se formează? Oare va putea legătura dintre cei doi să învingă rănile crude ale copilăriei? Vă spun doar atât, citiți și aflați.

Deși la prima vedere pare că avem de a face cu întâlnitul clișeu: fata bună și băiatul rău, Colleen Hoover trece cu brio de această barieră, pentru că „Hopeless” este mai mult decât atât, este despre emoție, suferință și vindecare. 


„— Pentru că totdeauna cerul e frumos. Chiar şi când e întunecat sau ploios, sau noros, tot e frumos de privit. E preferatul meu, fiincă ştiu că dacă vreodată o să mă simt rătăcit, sau singur, sau speriat, nu trebuie decât să privesc în sus, iar el o să fie acolo , orice ar fi… şi ştiu că totdeauna o să fie frumos.”

RATING: 5/5




Sponsorizare


Cartea a fost oferită de Libris pentru recenzare, cărora le mulţumesc mult! Cartea poate fi comandată de pe site-ul librăriei - click aici.
Pentru a fi la curent cu reducerile lor, puteţi urmări activitatea acestora pe pagina de Facebook și pe contul de Instagram.

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More

vineri, 22 iunie 2018

, , , , , ,

Recenzie: „Ugly Love” - Colleen Hoover

Titlu: Ugly Love

Autor: Colleen Hoover

Traducere: Cristina Buzoianu

Data apariției: Ianuarie 2016

Categorie: Dragoste

Colecție:
EpicLove

Numărul de pagini:
352


Disponibilă: aici

Editura: Epica



Descriere


„Atunci când Tate Collins îl întâlnește pe Miles Archer, un pilot de avioane tăcut, la locul lui, bântuit de un trecut întunecat, ea e conștientă că ceea ce simte nu e tocmai dragoste la prima vedere. Cei doi nu se consideră nici măcar prieteni, iar singurul lucru pe care îl au în comun este o atracție fizică de netăgăduit. După ce dorințele lor ies la iveală, cei doi își dau seama că tocmai au găsit soluția perfectă pentru o relație fără alte implicații. El nu caută iubire, iar ea nu are timp pentru așa ceva. Aranjamentul lor ar fi extrem de satisfăcător, dacă Tate ar putea să respecte cele două reguli impuse de Miles: nu pune întrebări despre trecut, nu te aștepta la un viitor împreună.

Ei cred că se pot descurca, dar, atunci când în povestea lor se înfiripă sentimente adevărate, totul se schimbă:

INIMILE SUNT INVADATE
PROMISIUNILE SUNT ÎNCĂLCATE
REGULILE SUNT SPULBERATE 
IAR IUBIREA DEVINE URÂTĂ”



Părerea mea

Astăzi vreau să vă vorbesc despre prima carte pe care am citit-o de la editura Epica, și, totodată, prima carte pe care eu am recitit-o cu la fel de mult entuziasm ca și prima dată. Până astăzi aș fi spus, cu certitudine, că eu nu recitesc cărți, deoarece îmi place ca întotdeauna să citesc ceva nou, despre care nu știu nimic. Dar spre surprinderea mea, „Ugly Love” este excepția. Am citit pentru prima dată „Ugly Love” anul trecut și mi-a plăcut atât de mult, încât a ocupat un loc important în topul celor mai bune 10 cărți citite de mine în 2017.



După cum vă spuneam și mai sus, a fost o plăcere să citesc pentru a doua oară această carte. Cu toate că știam ce se va întâmpla cu personajele și prin ce împrejurări vor trece, m-am simțit la fel de captivată de povestea lui Colleen Hoover, reușind să recitesc romanul în numai câteva ore.



Prima întâlnire dintre cei doi este cât se poate de nefavorabilă! Tate este nevoită să locuiască cu fratele ei până își va găsi un loc de muncă ce îi va permite cumpărarea propriului apartament. Ajunsă în fața ușii de la apartamentul lui Corbin, are neplăcuta surpriză de a da peste un tânăr melancolic, dar suficient de beat încât să adoarmă pe unde apucă.

Această personalitate a lui Miles, tânărul beat, m-a intrigat și m-a determinat să citesc mai departe, cu gândul că voi afla motivul pentru care și-a înecat sufletul în alcool ca să uite de frământările ce nu îi dădeau pace. Și conform bănuielilor mele, Miles trăiește în trecut din cauza unor evenimente neplăcute și marcante legate de fosta lui iubită, Rachel. Amintirile nu îi dau voie să meargă mai departe și, de aceea, Miles și-a impus să nu mai iubească pe altcineva, cu toate că au trecut șase ani de atunci. Faptul că un bărbat arătos precum Miles Archer nu a mai avut timp de șase ani niciun fel de relație cu vreo fată m-a impresionat, cu atât mai mult m-au impresionat nelipsitele sale regrete față de pierderea sfâșietoare din trecut. S-a dedicat trup și suflet meseriei de pilot cu speranța că va putea uita de trecutul necruțător ce îl bântuie.


— Presupun că, dacă un om a cunoscut cea mai urâtă față a iubirii, e posibil să nu mai vrea s-o trăiască a doua oară.

Tate Collins a intrat în viața lui Miles exact când avea cea mai mare nevoie. A fost acolo pentru el și a început să îl descopere puțin câte puțin. Mi-a plăcut mult faptul că a fost înțelegătoare și a avut răbdare cu Miles, lăsându-l să îi dezvăluie detalii din viața lui lent, fără a-l presa. Pentru a putea să îl readucă în prezent și să conștientizeze el că merită o a doua șansă este nevoie de mult timp, timp pe care i-l acordă fără să stea pe gânduri.


„Doare atât de tare! N-am știut niciodată că o inimă poate susține greutatea întregii lumi.”

Să îl descopere pe Miles ar putea fi considerată o acțiune aproape imposibilă, din cauza firii sale rezervate și misterioase. Tate este de acord să aibă o relație fără angajamente, mulțumindu-se cu fiecare bucățică pe care o primește de la Miles, cu speranța că va reuși să îl convingă de faptul că viața merită să fie trăită în continuare. Miles a fost foarte clar încă de la început și i-a impus niște limite stricte pentru a putea fi împreună, de teamă de a nu repeta greșelile din trecut: „Niciodată să nu mă întrebi despre trecut” și „Să nu speri la un viitor”.


Pot afirma cu sinceritate că această carte a fost tot ce aveam nevoie pentru a învăța ceva, și anume că iubirea nu este roz. Uneori este precum un curcubeu, alteori este neagră, întunecată și dureroasă. Iubirea nu este mereu frumoasă, uneori îți distruge sufletul, îl fărâmă în mii și mii de bucățele și simți că lumea s-a sfârșit. Dar de fapt nu s-a sfârșit. Doare o zi, doare o săptămână, doare o lună... poate chiar mai mult, însă trebuie să avem tăria de a ne vindeca și de a lăsa trecutul în urmă. Trecutul e trecut, de aceea trebuie să mergem înainte. Dacă am rămâne marcați în trecut, alături de persoanele ce au plecat de lângă noi, ce s-ar întâmpla? Am pierde tot ce e mai de preț: prezentul. Și odată cu el, și timpul. 


„Ugly Love” m-a învățat că uneori există cazuri în care iubirea este urâtă, pentru că doare atât de tare, încât nu mai știi ce să faci. Povestea dintre Tate și Miles m-a învățat că trebuie să trec peste, să trăiesc prezentul și să mă bucur de fiecare clipă ca și cum ar fi ultima. Se mai întâmplă ca iubirea să doară, însă este și va rămâne cel mai profund sentiment... Cum ar fi dacă ar exista numai bucurii pe Pământ? Dacă nu am avea nicio suferință? Nu am avea cum să știm ce e adevărata fericire și câtă însemnătate poate avea ea.


„— Dragostea nu e mereu frumoasă, Tate. Uneori îți petreci timpul cu speranța că, în cele din urmă, se va transforma în ceva diferit. În ceva mai mult. Apoi, fără să îți dai seama, ajungi de unde ai plecat, dar inima ți-ai pierdut-o, undeva, pe drum.

Cu toate că timpul va trece și voi mai da de cărți excepționale, „Ugly Love” este și va rămâne mai mult decât o carte, este o bucățică din mine.


RATING: 5/5


Un roman fascinant despre pierdere, vindecare și iubire. Îl recomand cu mare drag!

Eu am fost Anelly.
Ne citim data viitoare!
Share:
Read More